- a se lăsa bătut
- to lie down under a defeatto take a defeat lying downv. şi \a se lăsa bătut învins .
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
bătut — BĂTÚT1 s.n. Batere – v. bate. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂTÚT2, Ă, bătuţi, te, adj., s.f. I: adj. 1. (Despre fiinţe) Care este sau a fost lovit, care a suferit lovituri. 2. (În sintagma) Bani bătuţi = bani în numerar,… … Dicționar Român
armă — ÁRMĂ, arme, s.f. 1. Obiect, unealtă, aparat, maşină care serveşte în lupta împotriva inamicului, la vânat, în unele probe sportive etc. ♢ expr. A fi (sau a se afla) sub arme = a face serviciul militar. ♦ Parte dintr o armată specializată şi… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
cădea — CĂDEÁ, cad, vb. II. I. intranz. 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutăţii, a se lăsa în jos; a pica. ♦ fig. (Despre iarnă, ger, seară etc.) A se lăsa, a veni, a se apropia. ♦ (Despre ape de munte) A curge repede. 2. (Despre dinţi, păr,… … Dicționar Român
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
dumnezeu — DUMNEZÉU, (rar) dumnezei, s.m. 1. Fiinţă supranaturală, considerată în credinţele religioase drept creatoare a lumii şi cea care determină destinul oamenilor. ♢ loc. adj. Bătut de Dumnezeu = năpăstuit, nenorocit. ♢ expr. Încotro (sau unde, cum)… … Dicționar Român
mai — MAI1 adv. I. 1. (Serveşte la formarea gradului comparativ) Mai bun. ♢ (În locuţiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (şi ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Serveşte la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. ♢ (Înaintea unui… … Dicționar Român
izbelişte — IZBÉLIŞTE s.f. (pop.; în expr.) (A lăsa) de izbelişte = (a lăsa) la voia întâmplării, părăsit de toţi, fără supraveghere. – Izbi + suf. elişte. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 izbélişte s. f., g. d. art. izbéliştii Trimis de siveco … Dicționar Român